Pruserpina

Pruserpina, in un opara (1873–77) di Dante Gabriel Rossetti (Tate Gallery, Londra)

Pruserpina (o Proserpina) (lat. Proserpĭna) hè a virsioni rumana di a dea greca Persefona o Kore (gr. κόρη, zitedda). U nomu pudaria dirivà da a parola latina proserpere ("emerghja") chì significheghja a crescita di u granu. Infatti, in urighjina, fù senza dubbitu una dea agresta. Fù ancu idantificata incù a dea Libara.

Pruserpina era figlia di Cereri; rapita da Plutonu rè di l'Adi mentri cuglia i fiora nantu à i rivi di u lavu Pergusa à Enna è trascinata nantu à u so carru trainata da quattru cavaddi neri, ni divintò a sposa è fù righjina di l'Inferni. Dopu ch'è a mamma avissi chertu à Ghjovi di fà la libarà, poti riturnà in terra, pattu è cundizioni ch'edda trascurrissi sei mesa à l'annu sempri incù Plutonu. Cereri facia calà u fretu è a cutrura duranti i mesa in i quali a figliola era assenti com'è cennu di dulori, par fà risvighjà dopu a natura par u ritornu di Pruserpina nantu à a terra.

U so cultu à Roma fù introduttu accantu à quiddu di Dis Pater (assimilatu l'Adi), in u 249 a.C.

Si cilibràni tandu in so onori i Ghjochi Tarantini, cusì chjamati da una lucalità in u campu di Marti, u Tarentum.

Oghji hè par edda intitulata l'Università Kore di Enna, cità à a quali Pruserpina era prufundamenti liata.


© MMXXIII Rich X Search. We shall prevail. All rights reserved. Rich X Search